Clipa

Repere Academice

Alexandru Armă,„Bucureștiul sub bombardamente – 1941-1944” (note de lectură)

4 aprilie 1944 era o zi de primăvară timpurie, soare mult, cu o alarmă de probă anunțată în ziare pentru orele 11.
Eram în vacanță, tocmai terminasem clasa a VII-a de liceu, cursurile se încheiaseră la 31 martie deoarece Armata Roșie intrase pe teritoriul României.
M-am dus la librăria Hachette cu sediul în strada Lipscani; mi-am cumpărat [...]



Tradiția noastră latină la Centenar: domnie, politică și cultură

Toate cuvintele din titlul de mai sus, înainte de a exprima idei, adică un fond de gândire, au o formă, iar forma lor este latinească. În altă cuprindere, ele provin din limba latină, fiind moștenite din latina veche sau preluate ulterior în românește, din alte limbi romanice. Termenul de „domnie” este unul dintre cele tradiționale, [...]

Acad. Ion Aurel Pop • Mai 2018


Fiscalitatea indirectă

Existența fiecărui cetățean al țării este conectată unui lanț de obligații care – sub masca unei așa-zise integrări și alinieri în rândurile moderne – devin, nu rareori, apăsătoare și chiar întrecând limitele unei suportabilități. Este firesc ca viața și activitatea economică să fie deplin liberă și nesufocantă pentru întreprinzători. Dar tot atât de necesar este [...]

Acad. Dan Berindei • Mai 2018


Domnia întemeietoare (II)

Continuare din numărul trecut
Am scris cu alt prilej despre cele câteva fapte de climat cultural pe care le socotesc definitorii pentru vremea lui Mircea voievod: realismul mental, libertatea interpretării unor modele eminente, toleranța spirituală și sinteza vizuală. Fiecare dintre ele și toate la un loc dau, în primul rând, măsura unei europenități funciare a civilizației [...]



Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română

Înființarea Asociației „Bogdan-Dragoș” a urmașilor nobilimii maramureșene, cu sediul la Sighetu Marmației, și-a propus ca obiectiv principal recunoașterea oficială a descendenței nobiliare a unora dintre personalitățile politice, religioase, culturale și științifice din Maramureșul Istoric. S-a urmărit astfel, în preajma Centenarului Marii Uniri, dovedirea romanității celor două treimi din Maramureșul Istoric de dincolo de Tisa pe [...]



Românii în secolul naționalităților

Secolul al XIX-lea a fost numit generic „secolul naționalităților”, fiind caracterizat prin afirmarea dreptului popoarelor la propria lor libertate, care impunea crearea statelor naționale. În realitate, acest „secol” a început în 1789 odată cu Revoluția franceză și s-a încheiat în 1920 prin semnarea tratatelor de pace după Primul Război Mondial.
Declarația drepturilor omului și cetățeanului adoptată [...]



Învierea Domnului și unitatea Bisericii Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului

Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și preaiubiților credincioși din cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului,
Har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh,
iar de la noi părintești binecuvântări!

Hristos a înviat!

„Ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine
și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una,
ca lumea să creadă că [...]



Corelarea umanității

Trăim vremuri învolburate pe planeta noastră. Populația se găsește într-o necontenită creștere. Resursele există încă, dar fără îndoială omenirea va ajunge într-un viitor relativ apropiat la limite, dacă extraordinara capacitate a oamenilor de a găsi soluții nu va găsi și de data aceasta rezolvările imperioase. Tehnica militară a atins un nivel de evoluție, mai [...]

Acad. Dan Berindei • Ian 2018


Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei românești

Teritoriul actual al României, așa cum este reprezentat pe hărți datează din anul 1920, România Mare, cu pierderea ulterioară a unor teritorii (Basarabia, Nordul Bucovinei, Sudul Dobrogei). Situarea populației românești, numită uneori „latinitatea orientală”, în jurul anului 1920, era cu totul alta, și chiar fusese altfel programată în convențiile premergătoare intrării României în Primul [...]



Domnia întemeietoare (I)

Există o maiestate a simplității. Ea întovărășește îndeobște, în posteritate, figurile exemplare ale fiecărei istorii naționale, face parte din folclorul spus, scris sau cântat al fiecărui popor pentru care „bunul” sau „înțeleptul”, „viteazul” sau „bătrânul”, „sfântul” sau „marele” cârmuitor de acum câteva secole aparține aievea imediatei, învecinatei realități cotidiene, lăsându-și semnele trecerii prin lume – [...]