Corpul şi postura reprezintă două ipostaze esenţiale în înţelegerea semnificaţiei derulării secvenţelor ceremoniale, ambele având un câmp amplu de simboluri. Aflată la antipodul semnificaţiei corpului (care se caracterizează prin mişcarea fluidă), postura înseamnă poziţia fixă a corpului. Durata unei poziţii a corpului se evaluează în funcţie de situaţia socială concretă. Există însă o diferenţă între [...]

În 1960, pe când îmi încheiam studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, printre numele ce anunţau aşteptate evoluţii de prestigiu pe tărâmul criticii şi istoriei literare româneşti se afla şi cel al domnului Valeriu Râpeanu. Era prezent în presa culturală a vremii - cu deosebire în „Gazeta literară” şi „Luceafărul” - cu [...]

Destinul postum al lui Mihail Fărcăşanu a început în 1997 când criticul şi istoricul literar Adrian Anghelescu a publicat cea de a doua ediţie a romanului Frunzele nu mai sunt aceleaşi apărut în 1946 cu pseudonimul Mihail Villara. Noua ediţie era precedată de un amplu studiu introductiv în care se schiţa o pertinentă monografie a [...]

Identitatea creştină, precum şi identitatea umană presupune integrarea persoanei într-o comunitate spirituală şi socială în care să-şi manifeste deplinătatea funcţiilor psiho-fizice. Este în firescul comportamentului uman ca omul să dorească a fi integrat în familie şi societate oferind la rându-i integritatea responsabilă a faptelor săvârşite. Cu toate acestea, „omul este o fiinţă complexă care depăşeşte [...]

Ţelul final al defunctului este, conform mesajelor transmise prin cântecele Cărţii româneşti a morţilor, să ajungă cu bine în Lumea de dincolo. Ratarea acestei şanse ar fi un dezastru pentru cel plecat acolo, dar şi pentru cei rămaşi aici. De aceea, textele de iniţiere cuprind numeroase sfaturi pentru recunoaşterea drumului bun şi ocolirea [...]

Aşa se intitula o broşură-manifest lansată de generalul Alexandru Averescu la începutul anului 1918, prin care cerea tragerea la răspundere a celor vinovaţi de faptul că România a intrat în război, după doi ani de neutralitate, total nepregătită, de înfrângerile militare din toamna anului 1916, de retragerea haotică şi cu mari pierderi a armatei şi [...]

„Amiaza vieţii este momentul de maximă trăire afectivă, este cel mai important prag existenţial, bogat în conotaţii emoţionale. Polisemantismul circumstanţei vizează schimbarea categoriei sociale, uniunea socializată, acte cathartice şi fecundatoare.
Sincretismul se manifestă deplin, gest, cuvânt, dans şi melodie, îngemănate purifică spaţiul, stabilesc momentul de separare şi de agregare. Realul este transfigurat, trăirea este simultană în [...]

Ceremonialul de înmormântare oferă îndoliatului diferite posibilităţi de exprimare a durerii sufleteşti care, după vechime, se pot grupa în trei forme de manifestare: bocetul arhaic, formă genuină a suferinţei însoţită de ţipete, strigăte, vaiete, suspine, gesturi disperate; bocetul versificat, care conţine, printre altele, motive folclorice cizelate şi realizate artistic; bocetul nemărturisit, o durere tăcută, [...]

Privind pe fereastra vieţii vedem chipurile înaintaşilor noştri prin faptele şi urmele lăsate în istorie.
În lumea aceasta care uită repede de Dumnezeu, Biserica este chemată să-şi împlinească misiunea, adică să salveze omul şi lumea. Şi aceasta o realizează rămânând fidelă lui Hristos-Dumnezeu care este „Calea, Adevărul şi Viaţa“. (Ioan, 14,6).
Biserica nu-L uită pe Hristos (pentru [...]

Apărute când le vine vremea şi numai dacă vremea le rostuieşte, florile de gheaţă sunt dantelării ale timpului care durează doar cât le este hărăzit. Rămâne peste ani imaginea lor în cartea nescrisă vreodată a legilor locului: să se înfiripe când rostul o cere, să dureze în amintire şi să dispară la ceas de taină.Urmează [...]