Clipa

Filosofie

Note prilejuite de apariția lucrării „Sacrul și Profanul în perspectivă ontologică la Mircea Eliade”

Într-un articol publicat în această revistă în decembrie 2015, Mircea Eliade și literatura ca vehicul al filosofiei religiilor, deplângeam absența unor exegeze la nivelul operei marelui istoric și filosof al religiilor, într-un moment în care percepția lucrărilor acestuia în țara noastră ar trebui să fie suficient de matură încât să genereze studii pe măsura relevanței [...]



Hermann Hesse și Mircea Eliade, o incursiune hermeneutică

Față în față cu cataclismele istoriei, fie că a fost vorba despre războaiele mondiale sau despre silniciile perioadelor totalitare, anumiți gânditori de geniu au găsit instrumentele culturale cu ajutorul cărora să poată oferi variante de evadare din universul aparent etanș al predeterminării istorice, asigurând astfel continuitatea creației și libertății spiritului. Aceste soluții literare sau filosofice [...]



Educație și redempțiune în opera lui Jan Amos Komenský (Comenius) (II)

Continuare din numărul trecut.

Între 1634 și 1636 va scrie Didactica Magna, lucrare ce încununează întreaga sa operă și îl consacră pe Comenius drept „părinte al pedagogiei”. În Cuvânt către cititor, gânditorul ceh se întreabă cu glas profetic, menit a străbate evurile: „Ce serviciu mai măreț putem aduce statului decât instrucția și educația tânărului? Mai ales [...]



Educație și redempțiune în opera lui Jan Amos Komenský (Comenius) (I)

John E. Sadler l-a numit „cetățean internațional”, iar N. M. Butler, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1931) îi compară rolul în pedagogia modernă cu acela al lui Newton sau Copernic pentru știința zilelor noastre sau al lui Descartes pentru filosofia modernă. Mai mult, aș adăuga, viața lui Comenius a fost un îndelungat martiraj în [...]



Note despre potențialul uman în concepția lui Israel Scheffler

Viitorul unui popor este decis în mod hotărâtor de calitatea învățământului său și de resursele puse la dispoziția cercetării din acest domeniu. Politicile și strategiile educaționale presupun coerență, stabilitate și continuitate, însă doctrina pe care se întemeiază un sistem educațional trebuie să-și păstreze în același timp flexibilitatea și disponibilitatea pentru inovație, fără a se înstrăina [...]



Rolul vital al artei în desăvârșirea educației

În esență, educația reprezintă procesul cultural de transmitere a valorilor și experiențelor fundamentale ale trecutului și de permanentă verificare și valorificare a acestora în prezent, constituie transferul unei tradiții vii care a clădit lumea în care trăim și o pregătește pe cea a viitorului. Educația presupune continuitate, dar și înnoire, inovație. Corpul de cunoștințe predat [...]



Filosofie și educație în concepția lui Israel Scheffler

Pornind de la concluzia unui articol semnat în 2013, intitulat Fundamentele analitice ale filosofiei educației, unde precizam faptul că orientarea analitică a adus servicii substanțiale filosofiei educației, așezând-o în contact cu filosofia de prim rang, consider necesare câteva observații noi în sprijinul acelor idei, bazate pe argumentele elaborate de un reprezentant important al curentului analitic, [...]



Temeiurile educației de ieri și de azi și idealul omului universal

Educarea membrului ideal al societății a constituit una din temele centrale ale celor mai importante curente și sisteme de gândire, începând cu Antichitatea greacă și până azi, când dezbaterile în sfera educației au atins un grad de rafinament și de complexitate pe măsura dificultăților cu care se confruntă acest domeniu în epoca globalismului și multiculturalismului, [...]



Rousseau și noua teologie a sentimentului

Dacă cei mai mulți dintre filosofii de prim rang, Platon, Anselm sau Descartes, iar în vremurile noastre Richard Swinburne sau Alvin Plantinga, au încercat să demonstreze existența lui Dumnezeu pe cale rațională, prin argumente logico-filosofice, au existat gânditori care au preferat să-l caute pe Dumnezeu mai degrabă pe calea inimii, a intuiției.
În contextul nașterii curentului [...]



Filosofia procesului (II)

(Continuare din numărul trecut.)
Panorama filosofiei recente a procesului arată deosebita versatilitate a categoriei de proces pentru scopurile filosofiei. Spunem „filosofiei” și nu „ontologiei” sau „metafizicii”, întrucât aceste cuvinte sunt ambigue și se cer mai întâi clarificate, dacă dorim într-adevăr să rotunjim înțelegerea noastră a problemei. Pentru că toată discuția aceasta despre procese este oarecum nesaturată [...]

Dr. Bogdan Rusu • Dec 2015