Clipa

Filosofie

Note despre potențialul uman în concepția lui Israel Scheffler

Viitorul unui popor este decis în mod hotărâtor de calitatea învățământului său și de resursele puse la dispoziția cercetării din acest domeniu. Politicile și strategiile educaționale presupun coerență, stabilitate și continuitate, însă doctrina pe care se întemeiază un sistem educațional trebuie să-și păstreze în același timp flexibilitatea și disponibilitatea pentru inovație, fără a se înstrăina [...]



Rolul vital al artei în desăvârșirea educației

În esență, educația reprezintă procesul cultural de transmitere a valorilor și experiențelor fundamentale ale trecutului și de permanentă verificare și valorificare a acestora în prezent, constituie transferul unei tradiții vii care a clădit lumea în care trăim și o pregătește pe cea a viitorului. Educația presupune continuitate, dar și înnoire, inovație. Corpul de cunoștințe predat [...]



Filosofie și educație în concepția lui Israel Scheffler

Pornind de la concluzia unui articol semnat în 2013, intitulat Fundamentele analitice ale filosofiei educației, unde precizam faptul că orientarea analitică a adus servicii substanțiale filosofiei educației, așezând-o în contact cu filosofia de prim rang, consider necesare câteva observații noi în sprijinul acelor idei, bazate pe argumentele elaborate de un reprezentant important al curentului analitic, [...]



Temeiurile educației de ieri și de azi și idealul omului universal

Educarea membrului ideal al societății a constituit una din temele centrale ale celor mai importante curente și sisteme de gândire, începând cu Antichitatea greacă și până azi, când dezbaterile în sfera educației au atins un grad de rafinament și de complexitate pe măsura dificultăților cu care se confruntă acest domeniu în epoca globalismului și multiculturalismului, [...]



Rousseau și noua teologie a sentimentului

Dacă cei mai mulți dintre filosofii de prim rang, Platon, Anselm sau Descartes, iar în vremurile noastre Richard Swinburne sau Alvin Plantinga, au încercat să demonstreze existența lui Dumnezeu pe cale rațională, prin argumente logico-filosofice, au existat gânditori care au preferat să-l caute pe Dumnezeu mai degrabă pe calea inimii, a intuiției.
În contextul nașterii curentului [...]



Filosofia procesului (II)

(Continuare din numărul trecut.)
Panorama filosofiei recente a procesului arată deosebita versatilitate a categoriei de proces pentru scopurile filosofiei. Spunem „filosofiei” și nu „ontologiei” sau „metafizicii”, întrucât aceste cuvinte sunt ambigue și se cer mai întâi clarificate, dacă dorim într-adevăr să rotunjim înțelegerea noastră a problemei. Pentru că toată discuția aceasta despre procese este oarecum nesaturată [...]

Dr. Bogdan Rusu • Dec 2015


Caietele negre (Schwarze Hefte) și capcana lui Heidegger (II)

(Continuare din numărul trecut.)

Regele vulpoilor
Într-un scurt text intitulat Heidegger vulpoiul18, H. Arendt povestește cum vulpoiul Heidegger, atât de lipsit de șiretenie încât cade în toate capcanele, ajunge totuși la cea mai șireată idee: să-și transforme capcana în bârlog. Prizonier al propriului bârlog-capcană, el devine regele vulpoilor, căci pentru a-l vizita, orice alt vulpoi trebuia să [...]



Mircea Eliade și literatura ca vehicol al filosofiei religiilor

Literatura lui Mircea Eliade, în special proza fantastică, presupune un efort hermeneutic special pentru înțelegerea corectă a semnificației textului. Frumusețea operei sale literare rezidă și în rotunjimea filosofică a povestirii, în frumusețea „demonstrației”, la fel ca în cazul unei demonstrații matematice. Sunt etalate aici, cu o „elocință” narativă greu de egalat în istoria gândirii filosofice [...]



Filosofia analitică: câteva teme și concepte-pivot

Recitind articolul Fundamentele analitice ale filosofiei educației publicat acum doi ani în această revistă, consider că se cuvin – pentru a face dreptate unui curent filosofic considerat o revoluție în gândirea contemporană – câteva clarificări și completări cu privire la filosofia analitică însăși, la metodele și temele care i-au conferit un loc unic în istoria [...]



Filosofia procesului (I)

Sintagma „filosofia procesului” are o origine nedeterminată, în sensul că nu se știe exact cine este autorul ei. Hartshorne îl bănuiește pe Bernard Loomer, fără a fi însă sigur1. În orice caz, este o sintagmă care a apărut în secolul al XX-lea. Circumscrierea înțelesului acestei sintagme este destul de dificilă, deși încercările de clarificare, mai [...]

Dr. Bogdan Rusu • Oct 2015