Expoziţia la care mă opresc în acest număr m-a atras prin tema pe care o propune, „umbra”, un subiect aprofundat anul trecut graţie unui alt proiect editorial. Priveam atunci „umbra” din perspectiva psihanalizei lui Jung, ca expresie a inconştientului - personal, colectiv sau arhetipal, - ca simbol al părţii reprimate a ego-ului: o sumă de [...]

În numărul din luna decembrie al revistei, scriam despre opera unui sculptor aflat într-un dialog creativ cu opera lui Constantin Brâncuşi pe care o continuă într-o manieră interesantă pornind de la tema zborului. Acea expoziţie a lui Paul Popescu de la Târgu Jiu, un discurs artistic coerent şi închegat a ajuns la Bucureşti, la Galeria [...]

Artă somptuoasă prin excelenţă, tapiseria a fost apanajul aristocraţiei şi al regalităţii, deseori şi al bisericii. Decorând încă din evul mediu pereţii castelelor şi ai catedralelor, dar şi locurile de desfăşurare ale unor festivităţi publice importante, tapiseria avea avantajul monumentalităţii, dar în special pe cel al somptuozităţii şi preţiozităţii tehnice, absente în pictura murală. Acoperind [...]

Repetarea, recurenţa, reluarea şi interpretarea fac parte din cursul firesc al existenţei în acest univers: dincolo de ciclurile naturale obişnuite, structura umană este alcătuită prin prisma repetării la infinit a unor gesturi şi fapte, indispensabile vieţii, reluări care nu sunt niciodată identice. Arta la rândul ei, în ciuda clădirii ei la un moment dat pe [...]

Fenomenul bienalelor venețiene, vechi de mai bine de un secol, a creat un model de eveniment în arta contemporană care a reverberat în toată lumea generând zeci de manifestări similare (Istanbul, Praga, etc.), și totuși rămâne cea mai cunoscută. Pornind de la modelul saloanelor oficiale pariziene combinat cu cel al expozițiilor internaționale ale secolului al [...]

Evadarea, visul, transpunerea din lumea reală în universuri imaginare este o trăsătură prezentă în „doze” diferite în viaţa individuală a fiecăruia. Exploatată amplu de literatură, muzică şi vizual, arte care te transpun în universuri plăsmuite, în lumi dorite sau visate, această înclinație a naturii umane e o modalitate de a răspunde nemulţumirii generate de „lumea [...]

Modernitatea românească, departe de fi fost întreruptă brusc de (post)modernitate, așa cum s-a întâmplat în spațiul occidental, unde utopia avangardistă a sucombat după al Doilea Război Mondial odată cu eșecul valorilor care o susțineau, a supraviețuit în varii forme, bucurându-se de o continuitate și o evoluție firească, vizibilă atât în arhitectură, cât și în pictură. [...]

Dacă în articolul din numărul trecut am adus în discuţie un grup de artişti care îşi definesc identitatea prin figurativ, de data asta m-am oprit la o expoziţie care aprofundează acest aspect şi ilustrează, în peisajul cultural românesc, interesul mai particular pentru om şi reprezentarea corpului uman în contextul socio-cultural actual. Cu toate încercările secolului [...]

Realismul şi raportarea la realitate în contrast cu abstractul, stilizarea şi dezinteresul pentru forma perceptibilă în favoarea celei simbolice se articulează ca o succesiune contrastantă prezentă în istoria imaginii europene. Fie că vorbim de arta clasică, realist-idealistă raportată la cea creştină, simbolică, sau ne referim la dialogul artificial-natural din perioada Renaşterii şi Manierismului, fie că [...]

Personalitate complexă a culturii româneşti, Horia Bernea (1938-2000) şi-a dedicat o mare parte a activităţii picturii, lăsând o operă amplă, plină de sens. Crezul său artistic s-a structurat în jurul unor idei existenţiale fundamentale, pictura fiind o permanentă căutare a unor valori ultime: „Arta implică soluţionarea unei probleme spirituale şi mă interesează numai în măsura [...]