Diplomaţia nu se poate face în genunchi. Diplomaţia se face stând drept în faţa oamenilor şi în faţa lui Dumnezeu. „Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit” (Ps 118, 75). „Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate” (Ps 118, 121). Deunăzi, la o televiziune, [...]

Ce sunt popoarele şi cum le putem cunoaşte? Cine este îndreptăţit să judece un popor? Cel ce are puterea s-o facă. Dar cum se poate dobândi o atare „putere de judecată”? Când într-o epocă se înmulţesc judecătorii de popoare este semn rău, semn de tragică degenerescenţă. Când cei ce judecă sunt prea tineri, degenerescenţa este [...]

Într-o însemnare tulburătoare a lui Eminescu ni se spune: „Grecii au necunoscut natura şi valoarea lucrului (s.n.). Ei n-au înţeles că lucrul nu este numai o sclavie, că el e o devenire, o creare, o regenerare a propriei sale persoane… Îndreptăţirea pe care o are lucrul în dezvoltarea omului ei nu voiau s-o cunoască, ci, [...]

Curiozitatea este ca sentimentele se cauta unul pe altul, adica se manifesta grupat, pe familii, încât sentimentul de ura îl atrage si pe cel de razbunare, pe cel de mânie, de frustrare, atrage orgolii, închipuiri etc. La rândul sau, sentimentul de iubire cheama spre el si sentimentul de iertare, de generozitate, de seninatate, de fratietate [...]

Daniel Goleman a scris o carte cu titlul Inteligenţa emoţională. (Emotional Intelligence, Why It Can Matter More Than IQ, 1995). Ideea sa este că impulsurile mârşave, negative, în genere, produc o „dezintegrare a civilizaţiei şi a siguranţei, induc atacuri violente” etc., totul sub „influenţa furiei ucigaşe”. „Nimeni, mai adaugă el, nu este ferit de acest [...]

Clasa ţărănească este singura aristocraţie de tipar universal din istoria omenirii. Felul ţărănesc de a fi întruneşte toate cele cinci trăsături ale unei aristocraţii prototipice. Mai întâi conservatorismul. Ţărănimea este clasa conservatoare prin excelenţă. Nici una dintre aristocraţiile istorice n-au cunoscut atât de complet ştiinţa conservării învăţăturilor primordiale din care se compune memoria de substrat [...]

Când cineva pleacă într-o călătorie îşi împachetează mai întâi lucrurile pentru plecare. El poate să arunce în fugă, printre alte lucruri, şi o fotografie, eventual o carte etc. Cel ce pleacă definitiv, însă, nu împachetează lucruri, căci e greu să ia cu el trei lucruri foarte speciale: locul, casa şi neamul. Pe acestea, cel plecat [...]

O Românie capabilă să-şi asume funcţiunile ei geopolitice în spaţiul carpato-danubiano-pontic este greu de imaginat în afara unei condiţii sine qua non: statul de cultură la Dunărea de Jos. Această idee, formulată de Eminescu, este un postulat al afirmării identitare a poporului român. Linia destinului colectiv al românilor nu este solidară, aşadar, cu orice formă [...]

La origine, orice instituţie este curată, pură, fără de patimi şi de pete. Este relaţional vidă, adică este aşa cum a creat-o Dumnezeu. În matricea ei divină, aşadar, o instituţie este un loc golit de patimi. Partidele sunt şi ele, la momentul inspiraţiei divine, toposuri curate, câmpuri fără de patimi. Altfel spus, Dumnezeu ne cheamă [...]

Există o Europă a nemulţumiţilor. Nemulţumirea este un fenomen mental care traversează epocile, se răspândeşte şi se contractă după legi pe care numai o ştiinţă a formaţiunilor spirituale ar putea să le evidenţieze. Eu am numit o atare ştiinţă „noologie”, iar atunci când cercetarea are drept domeniu de interes societatea cu formele ei spirituale putem [...]