Clipa

Cronica civilizatiei

Bucureștiul a crezut în puterea lacrimii

Romanul Ura din ochii vulpii, tocmai editat la prestigioasa casă de editură RAO, atestă forța creatoare a celui mai însemnat exponent al literaturii române la ceasul acesta, Maestrul Dinu Săraru. Lumea acestui roman nu mai este extrasă din universul perenității țărănești tragic ofensate în toată curgerea postmodernității, ci din mediul Bucureștiului. Care este nucleul romanului, [...]



Deprogramarea geopolitică

Puterea spirituală se manifestă în viața popoarelor și a lumii în multe feluri, inclusiv ca putere capabilă să modeleze sațiul de viață (și, până la un prag, natura însăși, cu nișele ei etc.). Ea este, altfel spus, o putere spațială ca și puterea economică, politică sau militară. Spațiile de viață colectivă sunt spații modelate de [...]



Sfinții în mentalul colectiv. Genalogia cerească a comunității omenești

Ciclul sărbătorilor de toamnă-iarnă este un prilej de rememorare a unei ordini universale ilustrată la vârf de societățile țărănești. În curgerea acestui ciclu, familia pământească viețuiește consuetudinar cu sfinții ocrotitori și deci cu familia cerească. Lumea țărănească așa viețuia. Ciclul de praznice ale casei sau ale familiei lărgite o dovedește. Cam de pe la Sâmedru, [...]



Cât de reali suntem noi? Ontologia „Străzii”

Termenul folosit pentru a caracteriza mișcările urbane recente de la noi a fost cel de „Stradă”. S-a sugerat, altfel spus, că există o realitate socială semnificativă, care trebuie numită. În plus, prin darea de nume, fenomenul a fost personalizat, adică a fost trecut în clasa unor realități cu nume și deci recognoscibile, demne de a [...]



Dreptul autohtoniei și instituția jubileului

„În tot pământul moștenirii voastre, răscumpărare
îi veți da pământului.” (Levitic, 25, 24)

Societățile europene sunt societăți modelate de gândirea și de învățăturile testamentare, cu rădăcini în toată Biblia. Sociologul izraelian, D. Elazar, le denumește „societăți covenantale” (le putem denumi și comunaliste, adică trăitoare în comuniune cu Dumnezeu și deci în spiritul învățăturilor și poruncilor Dumnezeului Vechiului [...]



Învățături despre popoare. În contra uitării (II)

(Continuare din numărul trecut.)
Să reținem așadar sentința pe care o punea Gusti acestor abordări, încă în deceniul patru, deci acum 50 de ani (pentru a ne da seama de anacronismul gestului actual): „Defectul acestor lucrări, preciza sociologul român, este că generalizează fără temeiu trăsături care nu se potrivesc poporului întreg, dar mai ales că fac [...]



Învățături despre popoare. În contra uitării (I)

Un ciclu de instabilitate a popoarelor Orientului. Popoarele Orientului au intrat într-un ciclu de instabilitate a cărei durată nu putem s-o diagnosticăm pe deplin. Procesul acesta al ieșirii popoarelor din matca lor, cu ciclicitățile sale insuficient cercetate, este mai amplu decât pare la prima vedere, adică se desfășoară pe întinderea unei geografii etno-spirituale care trece [...]



Profetism și inteligență

Mersul popoarelor în istorie depinde hotărâtor de capacitatea elitelor lor de a cerceta semnele vremurilor și de a valorifica informațiile cu potențial profetic. Accesarea informațiilor cu potențial profetic, a semnelor prevestitoare, este o chestiune de raportare adecvată la timp, la spațiu și la nomos-uri. C. Schmitt are intuiția de a concepe toate informațiile actuale și [...]



Era necredinței. „Scrisori din continentul Paranoia”

De 200 de ani omenirea, cel puțin pe versantul ei euro-atlantic, a pășit într-o eră necredincioasă, cum o definește Eagleton, și totuși examinarea profilului fenomenologic al unei asemenea bizare epoci este destul de timidă. Pe fondul acestei timorări a spiritu­lui uman se accentuiază latura agresivă a timpului necredinței și a apostolilor lui. În această dizabilitate [...]



Profetism țărănesc (II). „Și mă uit la pământ ca la o străinătate”

„Mă duc pe luncă, unde mai avem o bucată și n-am putut pune temelie și mă uit la pământ ca la o străinătate”.

Veacul al XX-lea a venit asupra neamurilor Europei cu o veste cumplită: din zarea lumii și de pe scena vie a neamurilor europene s-a retras, ca o rupere astrală, un mare exponent [...]