Clipa

Cronica civilizatiei

Lumea Șarpelui Roșu

*

Revista Clipa îi urează,
din toată inima și cu toată inima,
un călduros „La Mulți Ani!”
prof. univ. dr. Ilie Bădescu.

„V-am cântat de jale și n-ați plâns”
(Luca, 7: 33)
Dinu Săraru este scriitorul unei dihotomii care, de 300 de ani, de la fanarioți încoace, nutrește frământătura istoriei în spațiul românesc. Lumea țărănească, de-o vârstă cu timpul, de o parte, [...]



Europa Trianonului (I) Marea Unire la 100 de ani

Europa este traversată de un ax transversal, axul Trianonului. Putem spune: Europa înainte și după Trianon. Europa înainte de Trianon era o Europă a imperiilor ratate și inviscerate periodic. Europa după Trianon este o Europă a națiunilor care s-au unificat creând edificiul Uniunii Europene, visat de marile spirite ale Europei perene. UE este o moștenire [...]



„Adevărul barat”1 Cât de reali suntem în mulțimile „Străzii”?

Termenul folosit pentru a caracteriza mișcările urbane de la începutul acestui an a fost cel de „Stradă”. S-a sugerat, altfel spus, că există o realitate socială semnificativă, care trebuie numită. În plus, prin darea de nume, fenomenul a fost personalizat, adică a fost trecut în clasa unor realități cu nume și deci recognoscibile, demne de [...]



Cultura trezviei și inamicii ei

Peisajul vieții intelectuale pe malurile Dâmboviței este devastator de trist. De vreo două săptămâni mințile ard cu focul și pucioasa unor bizare frământări: dacă un domn a a cerut, cu prețul a două lacrimi grele, clemență pentru sociologii români, căzuți în robia securității, de la o doamnă. Nu mă voi întreba în ce calitate s-au [...]



Bucureștiul a crezut în puterea lacrimii

Romanul Ura din ochii vulpii, tocmai editat la prestigioasa casă de editură RAO, atestă forța creatoare a celui mai însemnat exponent al literaturii române la ceasul acesta, Maestrul Dinu Săraru. Lumea acestui roman nu mai este extrasă din universul perenității țărănești tragic ofensate în toată curgerea postmodernității, ci din mediul Bucureștiului. Care este nucleul romanului, [...]



Deprogramarea geopolitică

Puterea spirituală se manifestă în viața popoarelor și a lumii în multe feluri, inclusiv ca putere capabilă să modeleze sațiul de viață (și, până la un prag, natura însăși, cu nișele ei etc.). Ea este, altfel spus, o putere spațială ca și puterea economică, politică sau militară. Spațiile de viață colectivă sunt spații modelate de [...]



Sfinții în mentalul colectiv. Genalogia cerească a comunității omenești

Ciclul sărbătorilor de toamnă-iarnă este un prilej de rememorare a unei ordini universale ilustrată la vârf de societățile țărănești. În curgerea acestui ciclu, familia pământească viețuiește consuetudinar cu sfinții ocrotitori și deci cu familia cerească. Lumea țărănească așa viețuia. Ciclul de praznice ale casei sau ale familiei lărgite o dovedește. Cam de pe la Sâmedru, [...]



Cât de reali suntem noi? Ontologia „Străzii”

Termenul folosit pentru a caracteriza mișcările urbane recente de la noi a fost cel de „Stradă”. S-a sugerat, altfel spus, că există o realitate socială semnificativă, care trebuie numită. În plus, prin darea de nume, fenomenul a fost personalizat, adică a fost trecut în clasa unor realități cu nume și deci recognoscibile, demne de a [...]



Dreptul autohtoniei și instituția jubileului

„În tot pământul moștenirii voastre, răscumpărare
îi veți da pământului.” (Levitic, 25, 24)

Societățile europene sunt societăți modelate de gândirea și de învățăturile testamentare, cu rădăcini în toată Biblia. Sociologul izraelian, D. Elazar, le denumește „societăți covenantale” (le putem denumi și comunaliste, adică trăitoare în comuniune cu Dumnezeu și deci în spiritul învățăturilor și poruncilor Dumnezeului Vechiului [...]



Învățături despre popoare. În contra uitării (II)

(Continuare din numărul trecut.)
Să reținem așadar sentința pe care o punea Gusti acestor abordări, încă în deceniul patru, deci acum 50 de ani (pentru a ne da seama de anacronismul gestului actual): „Defectul acestor lucrări, preciza sociologul român, este că generalizează fără temeiu trăsături care nu se potrivesc poporului întreg, dar mai ales că fac [...]