Imaginează-ți o lume complet lipsită de libertate. O lume în care nu ai voie să ai sentimente. Nu poți iubi, nu poți plânge, nu poți gândi. Fiecare mișcare ți-e supraveheată, fiecare gest analizat și fiecare gând descifrat. Ești sclav al Partidului iar orice acțiune trebuie efectuată în numele lui Big Brother. Ești un prizonier în propria ta casă și în propria ta minte. Bun venit în Oceania, închisoarea sufletelor.

Treci prin viață fără nicio perspectivă, nu ai niciun scop pentru că nu ai la ce să speri. În secret visezi la ziua în care vei fi liber. Degeaba. Știi că ziua aceea nu va veni niciodată. „Dacă vrei o imagine sugestivă a viitorului imaginează-ţi o cizmă imensă apăsând pe faţa unui om pentru totdeauna.” Ești asfixiat lent de lanțurile totalitarismului dus la extrem și trăiești într-o groază continuă că ei te vor prinde și condamnda pentru crimă de gândire. Asta înseamnă că te vor duce la Ministerul Dragostei. Acolo, un cetățean poate fi torturat, înfometat sau anihilat. Orice, numai nu Camera 101. Pentru că toată lumea știe ce se întâmplă în Camera 101. Dacă prizonierul are onoarea de a rămâne în viață și a fi reintrodus în societate, va ieși pe ușile Ministerului cu sufletul golit.

Trebuie îl iubești pe Big Brother. Doar el te poate salva.

Capodopera „1984″ a lui George Orwell este atât de copleșitoare încât trebuie să te pregătești sufletește înainte lecturii. Cititorul devine el însuși personaj și trăiește durerea sufletească insuportabilă alături de Winston Smith, forțat să venereze cele trei principii de aur ale partidului: Războiul este pace. Libertatea este sclavie. Ignoranța este putere. Pregătește-te să intri în coșmarul grotesc ce conturează cu măiestrie o distopie aproape inimaginabilă.

Să nu uiți niciodată: Big Brother e cu ochii pe tine.

George Orwell

O mie nouă sute optzeci și patru

Editura Polirom, București, 2008