- Cea mai splendidă dintre vicleniile diavolului, spunea Baudelaire, este de a vă convinge că el nu există.

- Să zicem, atunci, şi că numai un Dumnezeu viclean îi va fi convins pe liberii cugetători, pe intelectualii „blestemaţi”, pe micii-mari atei-antitei, pe marii-mici indiferenţi din punct de vedere religios că El nu există sau, cel puţin, că e ca şi cum n-ar exista, de vreme ce nu ne mai dă semne şi nu se mai amestecă în treburile creaturii Sale?

- Un creştin pios, bunăoară, ar considera pură blasfemie până şi ipoteza, numai ipoteza, unui Dumnezeu viclean. Dumnezeu i-a dat, i-a dăruit omului liberul arbitru. Şi, din această pricină, omul poate alege să creadă sau nu. Potrivit unui celebru adagiu al Părinţilor Bisericii, „Dumnezeu poate totul în afară de a-l constrânge pe om să-L iubească”. Din aceeaşi familie de cuvinte tari aş cita şi îndemnul Fericitului Augustin: „Iubeşte şi fă ce vrei!”. Îndemn care este şi dezlegare.

- Da, i-o fi dat omului acest dar al liberului arbitru, spre marea satisfacţie a lui Satan însă, care l-a întărit pe om în credinţa că este înzestrat cu putinţa alegerii şi l-a flatat astfel convingându-l totodată că el, Diavolul, singurul în stare să limiteze acea putinţă şi s-o pervertească, din fericire, nu există.

*

- Ştii de unde vine cuvântul „companion”?

- Nu, şi nici nu-l folosesc, nici nu-l înjur de mamă.

- Etimologia ţi-l poate face simpatic. Vine din latină: cum = cu şi panis = pâine. În latina populară, companio, -onis = care îşi mănâncă pâinea cu… Tu cu cine ai vrea să-ţi mănânci pâinea, pe cine ai vrea, dintre toţi, să-l ai de companion prin excelenţă?

- O să râzi. Din păcate, nu se mai poate. Pe Pablo Neruda.

- Cum aşa? De unde până unde?

- Dorinţa mi-au trezit-o cuvintele cu care îl zugrăveşte Gabriel García Márquez: „Se mişca printre oameni ca un elefant invalid, cu un interes copilăresc pentru mecanismul interior a tot ceea ce vedea în jur, căci lumea i se părea o imensă jucărie cu resort cu ajutorul căreia se inventa Viaţa”.

- Mi-e teamă, amice, că elefantul invalid ar fi înfulecat toată pâinea.