În Sala de Consiliu a Academiei Române a avut loc, joi, 21 ianuarie, prima comunicare ştiintifică din acest an.  Deschiderea sesiunii de comunicări a fost făcută de academicianul Răzvan Theodorescu cu lucrarea Climat confesional  european şi istorie românească într-a doua jumătate a veacului al XIV-lea.

Dincolo de ţinuta intelectuală şi elocinţa cu care acad. Răzvan Theodorescu ne-a obişnuit – ceea ce face ca o  comunicare a sa să fie un adevărat spectacol –, am remarcat că Sala de Consiliu a Academiei Române devenise  neîncăpătoare pentru publicul de elită prezent la evenimentul prezidat de academicianul Alexandru Vulpe, şeful  secţiei de istorie şi arheologie a Academiei Române.

Istoricii Florin Constantiniu, Şerban Papacostea, Ştefan Ştefănescu, Nicolae Tanaşoca, monseniorul Ioan Robu, scriitorul Dinu Săraru, arheologul Adrian Bătrâna sunt numai câteva dintre ilustrele nume care au luat parte la evenimentul academic. Nu este de trecut cu vederea faptul că la prelegere au fost prezenţi studenţii din anul I ai profesorului Theodorescu.

În mod evident, lucrarea lui Răzvan Theodorescu a suscitat o serie de intervenţii şi dezbateri.

Nicolae Tanaşoca a spus că, prin această lucrare, se produce „o întoarcere triumfală a academicianului Theodorescu la cercetare”. Afirmaţia este adevărată daca ne referim doar la această ultimă comunicare, care, într-adevar, îl  readuce pe cunoscutul istoric de artă la cercetarea privind epoca medievală. Altfel, nu credem că se poate spune că Răzvan Theodorescu a părăsit vreodată tărâmul cercetarii, ţinând cont de faptul că este singurul academician care, în decursul unui an, a prezentat trei comunicari în cadrul secţiilor Academiei Române.

Potrivit declaraţiei lui Razvan Theodorescu, ideea acestei lucrări a pornit de la descoperirea făcută de Lia şi Adrian Bătrâna care, pe baza analizei ADN, au reuşit să identifice mormântul lui Laţcu Voievod.