Miercuri, 20 Mai 2009, a avut loc Primul Simpozion Național „Actualitatea lui Dimitrie Gusti” care s-a desfășurat în Aula B.C.U. din capitală, între orele 11.00 și 13.00. Lucrările Simpozionului au fost organizate sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România (A.O.Ș.R.) - la inițativa scriitorului Dinu Săraru - în colaborare cu Institutul de Sociologie al Academiei  Române, Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani” și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Concluziile Simpozionului s-au focalizat pe lansarea unui mesaj public adresat administrației de stat din România.

Evenimentul este prima manifestare de acest gen dedicată, în România, personalității lui Dimitrie Gusti (1880-1955), părintele sociologiei românești, de două ori președinte al Academiei Române, ministru al educației, profesor la Universitățile din Iași și București. Întemeiator al Școlii Sociologice de la București denumită și “Scoala Gusti”, profesorul Dimitrie Gusti a înființat și a condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială, Institutul Social Român, Fundația Regală Principele Carol, Institutul de Științe Sociale al României, Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifice. Dimitrie Gusti a îndrumat programul de cercetare monografică asupra satelor românești în perioada 1925-1948.

Profesorul Gusti a obţinut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituţionaliza, pentru prima dată în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială. A condus revistele științifice Arhiva pentru Știința și Reforma Socială (1919-1943) și Sociologie Românească (1936-1943).

În închiderea Simpozionului, a fost vizionat un film sociologic realizat în 1937 de către echipele Școlii Gusti, în campania monografică de la Fundul Moldovei.

Evenimentul a găzduit, în holul Aulei, o expoziție de carte sociologică cu participarea Grupului Editorial Tritonic.

Au fost prezentate unsprezece comunicări științifice dedicate actualității profesorului Gusti. La Simpozion au participat: romancierul Dinu Săraru, prof. univ. dr. dc. g-ral (r.) Vasile Cândea - Președintele A.O.Ș.R., prof. univ. dr. Ilie Bădescu - directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, dr. Paula Popoiu - director general al Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, prof. univ. dr. Paul Dobrescu - Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Nicolae Dănilă - Vicepreședintele A.O.Ș.R., prof. univ. dr. Ion Scurtu și prof. univ. dr. Marius Băcescu - A.O.Ș.R., prof. univ. dr. Ioan Ghinoiu, prof. univ. dr. Gheorghe Șișeștean, dr. Valentina Pricopie - Universitatea Valahia din Târgoviște.

Lucrările Simpozionului au fost coordonate de prof. univ. dr. Ilie Bădescu, iar Programul Simpozionului a cuprins susținerea în plen a unei serii de comunicări științifice, după cum urmează:

Cuvânt inaugural

prof. univ. dr. dc. g-ral (r.) Vasile CÂNDEA, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România

Şcoala Gusti:

perenitatea unei paradigme

Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române

Dimitrie Gusti și Muzeul Satului

Dr. Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului “Dimitrie Gusti”

De la Enciclopedia lui Gusti

la Atlasul Etnografic Român

Prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, Institutul de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu” al Academiei Române

Contextul istoric în care și-a desfășurat activitatea Dimitrie Gusti

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Peședintele Secției de Științe Istorice și Filosofie, A.O.Ș.R.

Universitatea Țărănească

“Dimitrie Gusti”

Dinu Săraru, scriitor, președinte fondator al Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală “Niște Țărani”, Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România

Școala Sociologică și Creditul Rural

Prof. univ. dr. Nicolae Dănilă, Vicepreședinte Academiei Oamenilor de Știință din România

Realitatea economică

în opera lui Dimitrie Gusti

Prof. univ. dr. Marius Băcescu, Membru titular - fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Paul H. Stahl - un continuator

al tradiţiei gustiene

Prof. univ. dr. Gheorghe Șișeștean, Universitatea din Oradea

Rezonanța internațională

a Școlii Gusti

Conf. univ. dr. Valentina Pricopie, Universitatea Valahia din Târgoviște

Opera instituţională

a lui Dimitrie Gusti

Prof. univ. dr. Paul Dobrescu, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

și

Profesor univ. dr. Grigore Georgiu, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

În Aula B.C.U., un auditoriu numeros, format din specialiști avizați și din studenți, a primit călduros și cu emoție această manifestare științifică, în care l-am evocat pe Profesorul Gusti, într-un moment “când nu ne obligă nici data nașterii sale și nici a morții” , după cum spunea Generalul Vasile Cândea. Ne-am întors la Dimitrie Gusti și la Școala Sociologică de la București, cele două repere teoretice, metodologice și practice, deopotrivă, în cercetarea de teren a României interbelice, în scopul de a reconfigura un plan de acțiune pentru redobândirea identității culturale românești.

M E S A J U L

Simpozionului Național Actualitatea lui Dimitrie Gusti

București, 20 Mai 2009

Membrii Simpozionului Naţional, „Actualitatea lui Dimitrie Gusti”, organizat prin eforturile întrunite ale Academiei Oamenilor de Ştiință din România, ale Institutului de Sociologie al Academiei Române, ale Fundaţiei Naționale pentru Civilizație Rurală „Nişte Ţărani”, ale Asociației Române de Sociologie și ale Școlii Naționale de Studii Politice și Adminisrative, se adresează specialiştilor şi opiniei publice româneşti, autorităţilor statului român prin acest comunicat, în fruntea căruia aşezăm cuvintele celui pe care-l evocăm astăzi, ale Profesorului Dimitrie Gusti: “Este timpul să începem munca temeinică de cunoaştere a ţării. Căci a cunoaşte ţara este cel mai bun mijloc de a o servi. Ştiinţa naţiunii este ştiinţa patriei.” (Ştiinţa monografică. Ştiinţă a realităţii sociale, 1934).

Au trecut 20 de ani de la schimbările şi promisiunile din 1989. Între timp ţara este mai jos decât acum 20 de ani. Sănătatea românului este coborâtă, sărăcia este ridicată, aceasta fiind singura care a progresat sistematic în ultimii 20 de ani, economia este în derivă fără ca să putem întrezări vreun semn de redresare, satul a fost lăsat în grija bătrânilor şi a copiilor, bătrâni şi copii fără de protecţie, căci legile protecţiei sociale se dezinteresează de cele aproape 2/3 dintre copiii şi bătrânii României sălăşluind în sate, între 2-3 milioane de români de vârstă activă îşi câştigă viaţa în alte ţări ale Europei şi ale lumii, din Africa şi până în Noua Zeelandă, pământul pârlogit se întinde peste vechile ogoare ale României, conştiinţa naţională este jignită zilnic în chipuri inimaginabile pentru un stat de cultură, specialiştii români sunt ignoraţi cu tenacitate, preferându-li-se tot soiul de analişti şi comitagii fără de vreo legătură organică cu ţara şi cu poporul ei, reformele continuă să se facă de sus în jos, ignorându-se problemele şi nevoile ţării reale asupra căreia se fac experimentele unor legi cu totul abstracte etc.

Ori de câte ori grupurile guvernatoare s-au rupt de interesul naţional şi au impus aplicarea unei “reforme” abstracte lucrurile au mers în jos. Mai încet ori mai rapid, potenţialul productiv şi competitiv a fost diminuat şi ţara însăşi a fost transformată în debuşeu pentru subprodusele străinătăţii. Reforma, în loc de a edifica ţara, a obosit categoriile active, iar proprietatea muncii naţionale a fost supusă unui transfer spoliator cu ajutorul instrumentelor juridice: Legea 15/1990, Legea 58/1991, Legea 55/1995, Legea 8/1998 şi Legea 18 a fondului funciar la care se adaugă Legea Lupu, a restituirilor integrale.

Ne însuşim ideea enunţată de specialiştii oneşti ai ţării conform căreia perioada primilor 10  ani de reformă a fost perioada unui declin continuu. Investiţiile au scăzut în toată acea perioadă. În 1996, atinseseră doar 54% din valoarea lor la nivelul anului 1989, pentru ca în 1998, să scadă din nou la 44%. Produsul intern brut a scăzut la 75% în 1992 faţă de ‘89 şi la circa 80% în 1998 faţă de acelaşi an ‘89. În vreme ce cheltuielile pentru sănătate şi cercetare au scăzut la 53% faţă de nivelul din 1989, iar alocaţiile pentru copii la 17% faţă de 1989. Industrializarea a scăzut la 34% în 1993 faţă de 1989. Patrimoniul cultural a fost lăsat multă vreme fără de protecţie.

Acestea au fost performanţele reformei din România preaderării şi ele arată adâncimea crizei în care a fost împinsă ţara. Criza se multiplică în crize sectoriale, la nivelul instituţiilor, a vieţii familiale, a sistemului politic, el însuşi, şi a mass-media, afectând, în final, însăşi geopolitica statului naţional.

Pentru noi, este evident că trecerea de la comunism  la o societate capitalistă concurențială, eficientă  şi performantă nu  putea  să nu genereze fenomene de criză, mai ales că ea s-a suprapus peste o mare schimbare geopolitică, generată de încheierea politicii bipolarismului, prin disparitia URSS.

Există o idee care să ofere o soluție valabilă pentru criza prin care trece România? Răspunsul nostru este pozitiv: există o asemenea idee. Este ideea națională, comunitară şi personalistă. Această idee ne spune că reforma trebuie făcută cu ajutorul factorilor organici ai unei naţiuni şi în sprijinul lor. Aceşti factori sunt în principal patru: corpurile profesionale, capitalul autohton, inteligenţa naţională şi etosul creştin al muncii şi al acumulării.

România a trăit, în anii ‘40-’50 ai secolului trecut, experienţa unui regim postbelic care a debutat ca un regim  antinaţional, anticreştin şi, deci, antiuman. Punctul de plecare al reformelor organice  nu putea fi un liberalism economic abstract, ci o politică a “capitalismului” pus în serviciul naţiunii române, al binelui public şi al persoanei.

Puţinătatea analizelor socio-economice şi socio-politice sau culturale întreprinse cu ajutorul specialiştilor, ca şi imaginea, foarte repede politizată şi dogmatizată, privind evenimentele din România epocii comuniste ori din decembrie 1989 şi de după aceea, constituie o carenţă de fond şi de metodă a vieţii politice postdecembriste, pe care membrii Simpozionului „Actualitatea lui Dimitrie Gusti” o vor înlăturată.

Membrii Simpozionului „Actualitatea lui Dimitrie Gusti” sunt îngrijoraţi de experimentalismele şcolare în domeniul politicii manualelor şi al predării disciplinelor pivot ale educării conştiinţei naţionale a generaţiilor tinere. Aşa s-a ajuns la practici de eliminare progresivă a unor adevăruri din manuale, a unor corpusuri ale ştiinţelor din sistemul formativ şi/sau ale diminuării locului unor discipline strategice în economia predării, precum istoria şi sociologia. Dacă, în ţări ca Franţa, istoria se predă printr-o programă care prevede  trei ore pe săptămână, în România, s-a atins performanţa tristă de aproape o oră pe săptămână. Dacă la aceasta se adaugă performanţa manualelor alternative de istorie, literatură română şi geografie, ne putem face o imagine în legătură cu concepţia care a dirijat reforma în învăţământ pe durata celor 20 de ani de reformă şcolară.

Este mai urgentă ca oricând o dezbatere - chiar la nivel national - între partidele politice privind interesele României, resursele şi constrângerile, directiile posibile de dezvoltare, starea corpurilor profesionale, a inteligenţei şi valorilor naţionale ori a capitalului autohton şi asupra posibilităţii transformarii lor în forţe ale dezvoltarii ţării.

Participanţii la Simpozionul „Actualitatea lui Dimitrie Gusti” cheamă membrii partidelor politice, personalităţile active, comunităţile academice şi de credinţă, asociaţiile profesionale la o dezbatere în cadrul Primului Congres Naţional Român, în care se pot întâlni reprezentanţii partidelor pentru a discuta strategia ţării, identitatea  strategică a României în conjunctura actuală. Un astfel de Congres ar putea să grupeze şi principalele asociaţii profesionale, iar desfăşurarea lui ar putea să fie iniţiată imediat după încheierea alegerilor prezidenţiale din toamna acestui an.

Membrii Simpozionului „Actualitatea lui Dimitrie Gusti” se constituie în nucleul grupului de iniţiativă a acestui prim Congres Naţional Român. Pentru a ieşi în întâmpinarea unei asemenea manifestări, membrii actualului Simpozion anunţă permanentizarea sa la un interval de un an sub denumirea de Simpozion „Dimitrie Gusti”.  Lista organizatorilor este deschisă pentru oricine  va voi să se asocieze unei asemenea iniţiative, persoană individuală ori juridică. Desfăşurarea lui va avea loc în diferite locuri din ţară, centre urbane şi rurale deopotrivă.

Membrii Simpozionului Naţional „Actualitatea lui Dimitrie Gusti”