Clipa

Giuseppe Brunamontini, un pledant fidel pentru „mens sana in corpore sano…”

Autor: Tiberiu Stama • Rubrica: Cronici, Sportul, act de cultură • Ian 2018  Printează acest articol

Tiberiu Stama

Cu afinități incontestabile pentru lumea feerică a sportului, scriitorul italian s-a impus atenției publicului încă de la primele sale apariții editoriale. În țara noastră, Giuseppe Brunamontini s-a făcut cunoscut odată cu romanul intitulat sugestiv Cerul deasupra tribunelor apărut în anul 1969 și tradus în limba română, doi ani mai târziu, în editura Meridiane. Un roman primit cu legitim intres, care a dovedit profunda sa cunoaștere a realităților din sportul peninsular. Cât de apreciat a putut fi scriitorul pentru această lucrare o atestă și acordarea unui premiu special de către C.O.N.I. – Comitetul Olimpic Național Italian.

Afinitățile lui Brunamontini față de sport nu vizează doar atletismul, probele de alergări în special, pe care le-a și practicat cu mult aplomb, ci și alte discipline: fotbalul, en vogue în Italia, ca și peste tot în lume, apoi ciclismul, înotul, schiul, tenisul și scrima. Ceea ce și explică ambiția, perseverența sa de a da la iveală o mult apreciată antologie a literturii sportive italiene.

Apropo de sportul muschetarilor și mai ales de anul olimpiadei mexicane – 1968. A fost anul în care l-am și cunoscut pe scriitor, prezent la una din edițiile Cupei Campionilor Europeni la floretă feminină. Competiția, găzduită la grandioasa Palazzo dello Sport din Torino, a fost urmărită de aproape 10.000 de spectatori; cei mai mulți italieni, evident, veniți să-și susțină sportivele, pe cele mai valoaroase floretiste, în frunte frunte cu Irene Camber, Bruna Colombeti, Antonella Ragno și Virginia Vezzali. Cum însă disputa pentru trofeu avea să se desfășoare, în finală, între reprezentativele României și cea a fostei U.R.S.S., Brunamontini și-a… transferat aplauzele, deseori frenetice, către sportivele țării noastre: Ana Pascu, Katty Iencic, Ileana Drâmbă și Olga Orban, de altfel și câștigătoarele prețiosului trofeu.

Ce l-a determinat pe scriitorul italian să se apropie și să aprofundeze fenomenul sportiv, să fie un pledant fidel pentru mens sana in corpore sano, o spune fără ocol: „Sportul reprezintă un abil modelator de caractere. Prezența acestuia în viața fiecăruia dintre noi îi dă un sentiment de sigurană, conștiința posibilităților de care, puțin câte puțin, fiecare își dă seama că poate dispune. Ceea ce va avea un efect binefăcător și asupra caracterului…

Nu lipsite de interes au fost și prezențele scriitorului la unele dintre sesiunile A.I.O. – Academia Olimpică Internațională – ținute, prin tradiție, în Grecia, țara din care au pornit „Jocurile”.

La una dintre aceste sesiuni, Brunamontini a ținut să sublinieze, între multe „concentrate” de experiență personală și… pilule de înțelepciune: „Adversarii sportului ne silesc adesea să punem mâna pe condei, poate cu mai mult sau mai puțin talent, dar întotdeauna cu o doză substanțială de pasiune și uneori să recunoaștem, cu amor propriu pentru a sări în apărarea unui domeniu care – expresiv și contagios – nici nu ar avea, de fapt, nevoie de pledanți…

Cum comentati?