Clipa

Poezii

Autor: Ana-Maria Păunescu • Rubrica: Actualitatea • Ian 2018  Printează acest articol

Ana-Maria Păunescu

Duminici

Duminica a prins miros de moarte
Și cimitirele din jur mă văd plângând,
E dor de tine în orașul mare
Și dor de mine într-un colț de gând.

Copilăria știe pe de-a-ntregul
Un plânset de copil rămas pe-aici,
Pe unde nu există nici adrese
Și nici ascunzătoare pentru frici.

Duminicile astea sunt ca roua
Pe care n-o pricepe un amurg,
Iar ochii mei te caută întruna
Cu lacrimi ce te uită-n timp ce curg.

E rost de moarte în orașul mare
În care spun cu toții că nu ești.
E rost de iarnă și de semnul crucii
În trist și singuratic București.

În scris

Când am aflat că tot ce e departe
E destinat uitării fără grai,
Mi-am încălcat promisiuni și carte
Și-am hotărât să-ți dau în scris să stai.

Dar a venit ecou de sinonime
În calea mea, pe lacrima dintâi
Și-a trebuit, cu născociri infime,
Să-ți dau în scris și gândul să rămâi.

Până acum, când toate stau de veghe,
Cu lanț de aur la amurgul sec
Și tu, tăcând, în ziua nepereche
Îmi dai, de fapt, în scris, că pot să plec.

Cum comentati?