Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_PageDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1244

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_CategoryDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1442

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class wpdb in /home/artliter/public_html/wp-includes/wp-db.php on line 306

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Object_Cache in /home/artliter/public_html/wp-includes/cache.php on line 431

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Dependencies in /home/artliter/public_html/wp-includes/class.wp-dependencies.php on line 31

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Http in /home/artliter/public_html/wp-includes/http.php on line 61
Revista Clipa - Magazinul actualitatii culturale romanesti » Permanenţe » Simbolism și semantică - coordonate artistice ale ceramicii tradiționale horezene (I)

Clipa

Simbolism și semantică - coordonate artistice ale ceramicii tradiționale horezene (I)

Autor: Dr. Corina Mihaescu • Rubrica: Permanenţe • Mar 2017  Printează acest articol

Dr. Corina  Mihăescu

Ceramica tradițională de Horezu, împreună cu tehnicile asociate acesteia, este inclusă, din decembrie 2012, pe Lista reprezentativă UNESCO a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității.

Elementele tradiționale, vechile forme și motive s-au menținut de-a lungul timpului și dovedesc cunoștințe, practici și tehnici specifice producerii olăriei tradiționale de Horezu.

Această ceramică este unică, are particularități specifice, care o diferențiază de alte centre de olărie din Oltenia și din întreaga Românie.

Lucrată cu mâna, pe roată, ceramica din Horezu are o știință aparte de lucru, cunoscută numai de olarii care o produc. Fiecare olar are un fel anume de a modela, un stil aparte, dar toți meșterii respectă ordinea operațiilor. Abilitatea lor de îmbinare a culorilor în decor definește personalitatea și caracterul unic al ceramicii de Horezu de-a lungul timpului.

Vom oferi astfel, în cele ce urmează, unele date și idei, în sensul celor arătate mai sus, sintetizând, pe de o parte, elemente ale exegezelor celor ce s-au aplecat asupra simbolisticii și semanticii ornamentale, iar pe de altă parte, evidențiind intenționalitatea creatorilor populari, aspirația lor către unicitate, prin diferențierea individuală în ceea ce privește concepția formală și sistemele compoziționale ale elementelor decorative, dar și prin înscrierea în sensul tradiției, ca sistem stabilit de convenții culturale, concepții decorative și obișnuite de muncă.

Toate acestea, cu scopul de a da receptorului posibilitatea descifrării acelui cod de semne, ținând de modul particular al olarilor de a-și transmite ideile și experiența, sau de a reflecta metaforic printr-un anumit „scris” realitatea că „arta poate picta gândirea, pentru a vorbi ochilor.” (Lucan, Pharsale, III, vers 220)

În ordinea procedeelor de semnificare și împlinire artistică, forma este prima simbolizare care capătă consistență din materia transformată în artă cu ajutorul uneltelor și a mâinilor olarului. Vasul nu mai are nici o legătură cu argila, căci „forma s-a desprins din spațiu și a primit lumina care o modelează la rândul ei.” [Focillon, 1955, p. 55]

Acum începe să se construiască o relație plastică între formă și ornament, căci prima devine suport pentru evoluția decorativă, iar amândouă se dinamizează și se condiționează reciproc. Forma oferă suprafață ornamentului care, la rândul lui, nu trebuie să impieteze asupra scopului pentru care a fost creat obiectul, deci să asigure utilitate formei. Înnobilată cu însemnele artei, ea își decantează în timp un limbaj ce simbolizează o operă unică, în care ornamentele și compozițiile ornamentale comunică și exprimă simboluri și sensuri semantice.

Interpretările noastre pornesc de la obiectele considerate ca o „realia”, după formularea lui Iorgu Iordan, în sensul corelării într-un tot unitar a tuturor coordonatelor implicate.

Pornind de la premisa că fiecare obiect ceramic de la Horezu reunește deopotrivă istoria, suma cunoștințelor tehnice, precum și curiozitatea care îl împinge pe creator să exerseze modalitățile de realizare plastică, dar să și experimenteze altele noi, ne propunem să citim decorația horezeană atât prin prisma conținutului numeroaselor studii de specialitate care abordează problema generală a ornamenticii din punct de vedere al clasificării, originii, filiației și evoluției elementelor componente, cât și prin aceea a unui anumit specific.

O parte din studiile de sinteză, cum ar fi cele elaborate de Vl. Dumitrescu (arta neolitică), H. Daicoviciu, R. Florescu și I. H. Crișan (arta dacică), Corina Nicolescu (arta feudală), P. Petrescu și N. Dunăre (arta populară), pun în evidență faptul că unele elemente de artă ale ceramicii populare românești, pe de o parte, se regăsesc încă în arta neolitică sau dacică, după cum se pot recunoaște, pe de altă parte, în arta altor culturi tradiționale. Au putut fi depistate atât elemente locale, cât și alogene, împrumuturi și interferențe din exterior.

Se constată astfel, în neolitic și apoi în perioada dacică, existența unor ornamentații autohtone, predominant geometric liniare sau cu marcate stilizări, dar și absența, la nivelul acelor epoci, a elementelor naturiste, care apar abia mai târziu și se datorează unor influențe central-europene și orientale.

Continuitatea culturală este dovedită, după cum o subliniază și Al. Tzigara-Samurcaș, de „spiralele neolitice repetate pe vasele olarului nostru de la țară, care constituie argumente palpabile și deci irecuzabile ale neîntreruperii viețuirii”, de stilizarea geometrică, ce dovedește o pregnantă forță creatoare „ca rezultantă a unui autohton, puternic, continuu și peren fond cultural civilizator.” [Bănățeanu, 1985, p. 265-266]

Continuare în numărul viitor

Cum comentati?