Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_PageDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1244

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_CategoryDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1442

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class wpdb in /home/artliter/public_html/wp-includes/wp-db.php on line 306

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Object_Cache in /home/artliter/public_html/wp-includes/cache.php on line 431

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Dependencies in /home/artliter/public_html/wp-includes/class.wp-dependencies.php on line 31

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Http in /home/artliter/public_html/wp-includes/http.php on line 61
Revista Clipa - Magazinul actualitatii culturale romanesti » Filosofie » Note despre potențialul uman în concepția lui Israel Scheffler

Clipa

Note despre potențialul uman în concepția lui Israel Scheffler

Autor: Dr. Andrei Carpeneanu • Rubrica: Filosofie • Mar 2017  Printează acest articol
Dr. Andrei Carpeneanu
Viitorul unui popor este decis în mod hotărâtor de calitatea învățământului său și de resursele puse la dispoziția cercetării din acest domeniu. Politicile și strategiile educaționale presupun coerență, stabilitate și continuitate, însă doctrina pe care se întemeiază un sistem educațional trebuie să-și păstreze în același timp flexibilitatea și disponibilitatea pentru inovație, fără a se înstrăina de principiile sale fondatoare. Iar acolo unde în locul aproximărilor se impun clarificări, resemnificări, acolo unde modelele existente și-au dovedit, în timp, lipsa de eficacitate, specialiștii trebuie să pună pe baze noi, printr-un efort de cercetare multidisciplinară, teoria și practica educațională.
Un asemenea obiectiv a avut în vedere Harvard Graduate School of Education când, la propunerea și cu finanțarea Fundației Bernard van Leer, a realizat un studiu prin care evalua nivelul cercetării științifice în domeniul potențialului uman. Rezultatele acestui proiect au fost cuprinse în patru volume: primul, Frames of Mind, reprezintă o abordare psihologică a temei centrale, cercetare condusă de Howard Gardner; în al doilea volum, Of Human Potential: an Essay in the Philosophy of Education, al cărui autor este Israel Scheffler, sunt examinate aspectele filosofice ale conceptului de „potențial uman”; în cea de a treia lucrare, Human Conditions: The Cultural Basis of Educational Development, Robert A. LeVine și Merry I. White procedează la examinarea factorilor culturali implicați în progresul uman; în fine, al patrulea volum cuprinde rezultatele cercetărilor unor echipe de consultanți care și-au propus analiza condițiilor dezvoltării umane în țări neoccidentale, precum India, Egipt, Japonia, Mexic sau China.
Lucrarea lui Israel Scheffler oferă o viziune ce are darul de a armoniza toate piesele acestui proiect, de a-i clarifica obiectivele și metodologia și de a ilumina conceptual toate implicațiile filosofice ale temei pivot, oferind în același timp indicații cu privire la consecințele asupra practicii educaționale. Proiectul Harvard reprezintă, potrivit lui Scheffler, și o schiță de curriculum pentru pregătirea factorilor de decizie din educație. Este important de menționat că prin această cercetare s-a încercat mai degrabă dezvoltarea unei teorii practice decât a unei teorii științifice despre potențialul uman: „este sarcina profesionistului”, arăta filosoful american, „de a aduna cunoștințele obținute de disciplinele relevante și de a le aplica, sub îndrumarea unui ideal etic, către problemele experienței comune”.
Termenul de potențial uman a fost folosit cu lejeritate în lucrările din sfera educației, fără a fi supus unui examen analitic conceptual, care să-i circumscrie cu rigoare semnificația. Scheffler procedează la o „reconstrucție analitică”, subliniind necesitatea eliberării de conotațiile „tradiționale și populare” care pot da naștere unor confuzii și orienta greșit practica educațională.
Filosoful american demască unele dintre marile preconcepții cu privire la potențialul uman, demitizând, de pildă, ideea fixității potențialului, care este văzut îndeobște ca o „esență metafizică ce guvernează direcția predeterminată a dezvoltării individului sau ca o caracteristică durabilă intrinsecă individului”. Scheffler afirmă că odată cu realizarea unui potențial se pot naște noi înclinații, se pot deschide noi orizonturi de învățare. Cu cât cunoașterea asupra lumii se îmbogățește, cu atât posibilitățile sporesc și radiază în mai multe domenii ale vieții. Pornind de la teoria lui William James potrivit căreia caracterul se formează până la vârsta de 30 ani, iar până atunci trebuie inculcate cât mai multe obiceiuri folositoare, Israel Scheffler susține și faptul că anumite înclinații pot fi puse în valoare doar pentru o perioadă scurtă, nevalorificarea la timp a acestor predispoziții efemere ducând la ratarea pentru totdeauna a unor însemnate oportunități educaționale.
O altă eroare, subliniază filosoful american în Of Human Potential, este să considerăm că toate înclinațiile își pot găsi împlinirea în mod armonios. Nu putem fi, așa cum se spune în mod obișnuit, tot ceea ce putem fi: realizarea anumitor înclinații poate intra în contradicție și exclude împlinirea altora, cu toate că acestea se manifestă la fel de pregnant. În aceste situații, educatorul trebuie să facă mai mult decât să identifice potențialul copilului, el având sarcina de a evalua și a călăuzi în luarea unei decizii care va determina destinul acestuia.
Israel Scheffler va critica și mitul potrivit căruia toate înclinațiile sunt la fel de valoroase. Dimpotrivă, oamenii au capacitatea de a deveni „buni” sau „răi”, pot ajunge „sensibili sau nepăsători, inteligenți sau obtuzi”. De-a lungul timpului s-a perpetuat concepția falsă care prescria faptul că educatorul nu trebuie să facă distincții de valoare între înclinațiile tinerilor, fără să se țină cont că rolul dascălului poate fi deopotrivă de a potența, dar și de a distruge anumite porniri ale elevilor săi, de a promova predispozițiile potrivite, dar și de a le domoli pe cele vătămătoare.
Scheffler dorește reconstruirea limbajului tradițional cu privire la potențialul uman, mai precis „înlocuirea vechiului set de concepte cu unul nou”, pe baza unor fine distincții analitice. Potrivit filosofului american, potențialul comportă trei dimensiuni interdependente, capacitatea, propensiunea și capabilitatea. Analiza capacității are în vedere acei factori care încetinesc sau opresc procesul de învățare, individul având capacitatea de a-și realiza potențialul atunci când nu există impedimente care să-i obstrucționeze traiectoria (blocarea anumitor stimuli oprește, de pildă, dezvoltarea limbajului). Despre condițiile care împiedică realizarea potențialului făcea referire și Maria Montesorri, atunci când susținea că numai un „mediu controlat” va permite etalarea tuturor abilităților înnăscute ale copiilor. Vygotsky vorbește și el despre condițiile dezvoltării cognitive ale copiilor: procesul de învățare nu este posibil, de pildă, în izolare, ci numai într-un cadru social, care presupune interacțiune, participare.
Propensiunea se referă la faptul că un individ va obține o anumită trăsătură, un anumit talent doar dacă vor fi întrunite circumstanțele potrivite. În concepția filosofului american propensiunea nu desemnează o certitudine, ci mai degrabă posibilitatea realizării potențialului: „dacă are șansa și nu există constrângeri exterioare, devine posibil, de exemplu, ca un individ să înoate”, afirmă Scheffler în Of Human Potential.
În fine, capabilitatea se apropie și mai mult de realizarea, de valorificarea potențialului; „a fi capabil” înseamnă că ai dobândit deja abilitățile și cunoașterea necesară pentru a putea îndeplini o anumită funcțiune, dacă alegi să faci acest lucru. Accentul cade aici pe alegerea liberă și, din nou, pe rolul educatorului care trebuie să dea „putere de decizie” elevului, să-i creeze condițiile necesare pentru a vrea să-și realizeze potențialul și pentru a acționa în consecință.
În On Human Potential, Israel Scheffler argumentează în favoarea unei concepții deschise despre educație, unde accentele cad pe indeterminare, pe o practică educațională ce trebuie să aibă în vedere crearea unui orizont cultural cât mai vast, pe raționalitate și gândire critică, toate subsumate idealului libertății ființei umane.

Cum comentati?