Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_PageDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1244

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_CategoryDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1442

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class wpdb in /home/artliter/public_html/wp-includes/wp-db.php on line 306

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Object_Cache in /home/artliter/public_html/wp-includes/cache.php on line 431

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Dependencies in /home/artliter/public_html/wp-includes/class.wp-dependencies.php on line 31

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Http in /home/artliter/public_html/wp-includes/http.php on line 61
Revista Clipa - Magazinul actualitatii culturale romanesti » Cronică europeană » Noua Strategie Europeană de Securitate Globală

Clipa

Noua Strategie Europeană de Securitate Globală

Autor: Dr. Mihaela Teodor • Rubrica: Cronică europeană • Mar 2017  Printează acest articol

Dr. Mihaela Teodor

„Întoarce capul spre vest!” Acesta a fost îndemnul domnului Dinu Săraru atunci când am început a scrie la revista Clipa, în aprilie 2010. Urmând acest îndemn, am publicat, în martie 2012, primul material privind noul curent european de cercetare și analiză a operei gânditorului socialist Karl Marx: o recenzie la suplimentul cultural O viață, o operă. Karl Marx – Ireductibilul, al cotidianului francez „Le Monde”. Inițiativa de a implica revista Clipa în dezbaterea academică europeană privind oportunitatea recuperării critice a operei lui Marx a aparținut domnului Dinu Săraru. În spiritul aceluiași îndemn, am gândit împreună o rubrică nouă cu scopul de a informa publicul românesc despre aparițiile editoriale din spațiul occidental privitoare la Marx și marxism, crezând cu adevărat că nu putem înțelege istoria secolului al XX-lea și consecințele acestuia asupra secolului al XXI-lea fără a ne raporta la Marx și la influența acestuia asupra gândirii politice europene. Așa a apărut, în decembrie 2012, Curente și idei în actualitatea europeană, rubrică dedicată noului curent european de recuperare critică a operei filozofului Karl Marx.

La acest început de an, propun o continuare a efortului nostru editorial într-o rubrică nouă, de informare și analiză a principalelor evenimente și tendințe din mediul de securitate european și a curentelor și mișcărilor de idei din acest spațiu comun european, cu scopul de a promova cultura de securitate în spațiul românesc: Cronica europeană.

Începem această rubrică cu parcursul spre adoptarea Strategiei Globale de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene și importanța acestui nou document strategic european.

*  *  *

Scurt istoric al Strategiei de securitate a Uniunii Europene. Încă de la începutul anilor ’90, prin Tratatul de la Maastricht, liderii europeni au încercat să definească o Politică Externă și de Securitate Comună (PESC) pentru a identifica provocările de securitate comune și pentru a formula opțiunile strategice. Acest obiectiv nu a fost realizat decât în 2003, prin adoptarea de către Consiliul European a Strategiei Europene de Securitate: O Europă sigură într-o lume mai bună (ESS, 2003), document completat de Strategia de securitate internă a Uniunii Europene. Către un model european de securitate (2010). Analizând cele două documente, se poate afirma că la nivel european există o abordare extinsă a conceptului de securitate care acoperă mai multe sectoare. În acest sens, riscurile și amenințările la adresa Uniunii Europene, identificate în 2003, excedează sectorul militar prin includerea unor amenințări interne: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflicte regionale, state eșuate și crimă organizată.

În paralel, UE a căutat să se adapteze noului mediu de securitate și a urmărit definirea unor abordări cuprinzătoare în materie de conflicte, crize externe și apărare cibernetică prin definirea unor strategii sectoriale precum Strategia de Securitate Cibernetică din 2013. În plus, în domeniul securității energetice, ca răspuns la preocupările legate de livrările de gaz, UE a lansat propria Strategie de securitate energetică în 2014.

Cu toate acestea, însăși Strategia din 2003 (p. 34) afirmă necesitatea unei abordări complexe și extinse a acestor amenințări. De aceea, în 2008, odată cu Raportul privind implementarea ESS, au fost revizuite prioritățile de securitate prin extinderea domeniilor de interes vital. Astfel, au fost adăugate celor cinci domenii de securitate altele trei: securitatea cibernetică, securitatea energetică și schimbările climatice. Componentele non-militare interne și externe incluse în abordarea conceptuală a securității europene au determinat și extinderea responsabilității politice de asigurare a securității, prin acceptarea rolului altor organizații internaționale în asigurarea securității europene, precum NATO.

Mai mult, în ultimul deceniu asistăm la perspectivele multiplicării conflictelor prelungite, precum și la utilizarea de instrumente precum războiul hibrid sau presiuni de natură economică, amenințări mai mult sau mai puțin concretizate, inclusiv în ceea ce privește livrările de energie. Concomitent, la sud, Uniunea Europeană se confruntă cu fluxuri migratorii scăpate de sub control, frontiere permeabile, state cu profunde probleme sociale, economice și de securitate, în care asistăm la radicalizare, la recrudescența terorismului și agravarea fenomenului crimei organizate transfrontaliere, a traficului ilicit de produse interzise și de ființe umane, pentru a evoca doar o serie din factorii de risc la adresa securității spațiului comun european și a cetățenilor europeni. Aceste evoluții, precum și natura în continuă transformare a riscurilor și amenințărilor la adresa UE au impus necesitatea adaptării strategice proces promovat și susținut și de România și concretizat, în iunie 2016, prin prezentarea noului document programatic: Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene.

Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene. La nivelul UE a fost abordată, în ultimul deceniu, posibilitatea definirii unei strategii mai ample, care să proiecteze interesele Uniunii la nivel global. Discuțiile în jurul (re)definirii strategiei de securitate au readus în prim plan riscul de conflict și importanța securității militare. Astfel, în decembrie 2013, a fost organizat un Consiliu European dedicat securității și apărării, fiind adoptate decizii importante vizând necesitatea dezvoltării de capacități credibile, cu accent pe latura militară. Abia după doi ani, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a fost mandatat de Consiliul European din iunie 2015 să elaboreze o nouă Strategie Globală de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene. Procesul de elaborare a strategiei s-a încheiat în iunie 2016, iar documentul final a fost prezentat Consiliului European la reuniunea din 28 iunie 2016. Ca o ironie a sorții, reuniunea a fost amânată cu câteva zile pentru a nu se suprapune cu referendumul privind ieșirea Marii Britanii din cadrul Uniunii, programat pentru 23 iunie, acțiune care poate fi considerată un risc de securitate pentru Uniunea Europeană.

În contextul în care procesul de elaborare a Strategiei s-a dorit a fi unul extins și incluziv, s-a decis și organizarea unor serii de conferințe de tip outreach de către statele membre, în cadrul cărora au fost abordate principalele teme relevante din perspectiva securității. Aceste evenimente au oferit ocazia ca, alături de guvernele statelor membre, să își poată exprima pozițiile și reprezentanții mediul academic și ai think-tank-urilor de profil. În România, la 5 aprilie 2016, Ministerul Afacerilor Externe a organizat conferința Regiunea Mării Negre – pentru un viitor mai sigur, în colaborare cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI), New Strategy Center (NSC) și cu sprijinul Institutul de Studii de Securitate al UE (EUISS). Concluziile reuniunii au ajutat la reflectarea în textul final al Strategiei a unor aspecte de interes deosebit legate de riscurile de securitate provenite din regiunea extinsă a Mării Negre. Conform informării oficiale a MAE, contribuția României a fost construită, pe baza intereselor și a expertizei semnificative în privința problematicii de securitate legate de regiunea Mării Negre și de Vecinătatea Estică.

Mai mult, în procesul de reflexie s-a cerut expertiza unor specialiști în domenii precum relații internaționale, securitate și integrare europeană. Între personalitățile care și-au exprimat părerile cu privire la liniile directoare atât politice, economice dar și geopolitice și diplomatice ale Uniunii Europene se numără: Stephen Walt, profesor de Relații internaționale la Universitatea Harvard; Philip Gordon, Consiliul European pentru Relații Externe; Richard Youngs, Carnegie Europe; Sven Biscop, Royal Institute for International Relations; Jan Techau, Director Carnegie Europe; Alec Ross, Senior al School of International & Public Affairs, Universitatea din Columbia. Specialiștii au pledat pentru următoarele priorități în definirea noului document strategic reflectând menținerea unei abordări extinse: păstrarea și afirmarea rolului de actor global; afirmarea rolului important al parteneriatelor strategice și al relației transatlantice; identificarea și abordarea eficientă a riscurilor de securitate internă și externă; abordarea adecvată a amenințărilor din imediata vecinătate și revizuirea politicii de vecinătate; plasarea securității cibernetice pe o poziție proeminentă și nu în ultimul rând recunoașterea riscului crescut de declanșare a unor conflicte deschise în zonă.

În viziunea Înaltului Reprezentant Mogherini, detaliată în preambulul Strategiei Globale, o Uniune puternică este o Uniune care gândește strategic, împărtășește o viziune comună și acționează unitar. Aceste concepte stau și la baza structurii noului document programatic. Astfel, acțiunea UE este orientată spre cinci mari priorități: securitatea Uniunii; reziliența statelor și a societăților de la estul și sudul Uniunii; o abordare integrată a conflictelor; ordine regională bazată pe cooperare; guvernanță globală pentru secolul XXI.

Analizând documentul, putem afirma că, Strategia Globală a Uniunii Europene pleacă de la premisa că în prezent UE se confruntă cu o serie de crize majore, interne (spre exemplu Brexit-ul) și externe (ca exemplu criza migranților), amenințările la adresa Uniunii având origini diferite, unele provin din vecinătate, altele au un caracter global. Noua Strategie de securitate nu este neapărat o schimbare fundamentală a Strategiei din 2003, care identifică terorismul, crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, statele eșuate și amenințările cibernetice ca principale riscuri de securitate la adresa Uniunii. Acestea rămân principalele domenii de acțiune, fiind nevoie, potrivit experților în securitate, de a se clarifica modul de implementare a oricărui document programatic și nu neapărat o reconsiderare teoretică a riscurilor și amenințărilor.

În același sens se înscrie și poziția oficială a MAE, România pledând în timpul procesului de redefinire a strategiei pentru necesitatea unui nou document, care să pornească de la strategia existentă și să asigurare complementaritatea între Strategia Europeană de Securitate revizuită și strategiile UE sectoriale și regionale. Este cu atât mai importantă poziția noastră, dacă avem în vedere că România va deține președinția Consiliului European în 2019, având deci un rol în implementarea Strategiei Globale de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene.

Referințe bibliografice:

Bendiek, Annegret, Kaim, Markus, (2015), New European Security Strategy – The Transatlantic Factor, în Stiftung Wissenschaft und Politik, German Institute for International and Security Affairs.

Informare a MAE privind Strategia Globală de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene, accesibilă pe https://www.mae.ro/node/39086.

EU Global Strategy, accesibilă pe https://europa.eu/globalstrategy/en/global-strategy-foreign-and-security-policy-european-union.

Fitzgerald, Liam, (2015), The European Security Strategy: Changing the Global Security Environment?, accesibil pe http://www.e-ir.info/2015/03/11/the-european-security-strategy-changing-the-global-security-environment.

Foarfa, Tana, (2016), Noua strategie globala de securitate UE și potențiale consecințe pentru politica externă a României, accesibil pe http://www.europuls.ro/2016/02/15/noua-strategie-globala-de-securitate-ue-si-potentiale-consecinte-pentru-politica-externa-a-romaniei/.

Mărincean, Adrian, (2016), Către o strategie globala a Uniunii Europene, accesibil pe http://www.infomondo.ro/catre-o-strategie-globala-a-uniunii-europene-19271.html

Report on the Implementation of the European Security Strategy – Providing Security in a Changing World, (2008) Consiliul European, accesibil pe http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/reports/104630.pdf.

Strategia Europeană de Securitate. O Europă sigură într-o lume mai bună, Bruxelles 2003, Consiliul Uniunii Europene, accesibilă pe https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/031208ESSIIRO.pdf.

Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, (martie 2010), Consiliul European, accesibilă pe www.consilium.europa.eu/ro/documents…/2010/…/qc3010313roc_pdf/.

Cum comentati?