Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_PageDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1244

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_CategoryDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/classes.php on line 1442

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class wpdb in /home/artliter/public_html/wp-includes/wp-db.php on line 306

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Object_Cache in /home/artliter/public_html/wp-includes/cache.php on line 431

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/artliter/public_html/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Dependencies in /home/artliter/public_html/wp-includes/class.wp-dependencies.php on line 31

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Http in /home/artliter/public_html/wp-includes/http.php on line 61
Revista Clipa - Magazinul actualitatii culturale romanesti » Actualitatea » Iorga reporter

Clipa

Iorga reporter

Autor: Mircea Radu Iacoban • Rubrica: Actualitatea • Mar 2017  Printează acest articol

Mircea Radu Iacoban

Aflăm cu întârziere de un veac: în aprilie 1908, aproape 700 de bucovineni au cutezat un mare pelerinaj ieșean, „insistând de cuviință asupra caracterului cultural pe care-l are vizita”, cum avertiza unul dintre vorbitorii din Gara Burdujeni, cel dintâi popas al „excursioniștilor” în România. Scopul astfel declarat voia să confere inițiativei o legitimitate (ca să nu spunem acoperire) culturală – vizitarea unei expoziții ieșene și a lăcașurilor de cult –, dar, de fapt, s-a constituit într-unul dintre cele mai însemnate (și până acum ignorate) demersuri unioniste premergătoare actului ce avea să se înfăptuiască după un deceniu. În cele trei zile de adevărată sărbătoare, bucovinenii au evitat invocarea termenului „unire”, rămânând însă subînțeles și descifrabil în toate luările de cuvânt („cei sosiți nu sunt oaspeți, ci intră de drept în țara lor, trecând din moșioara de acasă în moșia cea mare de aici, unde toate sunt ale lor, cum sunt și ale noastre” – spunea preotul Zaharovici). Pentru adormirea bănuielilor, se mai strecura și câte o complezentă adresare de genul „Împăratul Francisc I este amicul românilor din Regat și ocrotitorul cel mai constant al fraților răzleți”, nuanțată prin lozinca ades clamată „Trăiască poporul nostru românesc din amândouă ale noastre monarhii!” După cum rezultă din relatările reproduse din gazeta „Neamul Românesc” în cartea Deceniul limpezirii, recent apărută la Editura ieșeană „Junimea”, Nicolae Iorga nu numai că a participat la acest adevărat marș previzionar al unirii Bucovinei cu Țara, dar și-a asumat și misia reporterului de teren, el fiind „povestitorul” ce relatează conștiincios, pas cu pas, uitatele evenimente din aprilie 1908.

Cartea de peste 1000 de pagini a fost publicată la Ed. Tipo Moldova, sub îngrijirea lui Liviu Papuc, vechi slujbaș al Bibliotecii Universitare ieșene, instituție ce i-a avut între directori, între alții, pe Eminescu și Hașdeu și care tezaurizează două milioane și jumătate de titluri, incunabule, manuscrise, stampe, colecții de ziare din veacurile trecute – o adevărată împărăție a literei tipărite sau caligrafiate, în care bibliotecarul de vocație nu poate rămâne inert funcționar oarecare. Iorga își prefațează entuziast prestația gazetărească: „Pentru întâia oară, fratele rămas acasă ține caldă vatra culturii pentru fratele răzleț ce vine de departe, din viforul sălbatic și hain al străinătățurilor”, după care trece în revistă toate evenimentele „excursiei culturale”, începând cu primirea la graniță, în Gara Burdujeni, a „lungului tren pus la dispoziția vizitatorilor cu o reducere de 75% din ordinul ministrului Morțun” și până în cea de a treia zi, a întoarcerii fiecăruia la vatra sa din Rădăuți, Suceava, Câmpulung, Solca, Vama, Gura Humorului, Vatra Dornei, Putna. Reporterul Iorga descrie pasagerii trenului special: „Lume felurită, în unele vagoane predomină cilindrele, pălăriile preoțești, ușoarele pălăriuțe ale doamnelor; altele cuprind numai țărănime în mândrul port din acele părți”. Că n-a fost vorba nicidecum despre o inocentă excursie, oricât de „culturală”, ci de un eveniment cu larg răsunet politic în zonă, înțeles în adevărata lui semnificație, o demonstrează și cele petrecute la fiecare dintre opririle trenului. La Verești, oaspeții au fost întâmpinați de corul țărănesc din Dumbrăveni și de cel al Liceului din Botoșani, popasul prelungindu-se mult peste prevederile orarului feroviar. La Pașcani, pe peron îi aștepta fanfara Atelierelor CFR. S-au vizitat și halele de producție, unde, scrie Iorga, „bucovinenii s-au mirat că cei care întrebuințează aceste mijloace ale industriei moderne sunt români, născuți prin acele case cu acoperiș de stuh”… Frumos împodobite au fost și gările din Tg. Frumos și Podu Iloaiei, iar la Iași, bucovinenii au fost întâmpinați de „o mulțime nesfârșită, mii de oameni din popor, persoane din clasele bogate (…) niciodată Iașul n-a văzut o priveliște așa înălțătoare”. După cuvântările de bun venit (primarul N. Gane și alte oficialități), în Piața Bacalu (actuala Piață a Unirii), muzica Regimentului de Vânători a dat semnalul unei „hore largi, prevestitoare de altă unire poate”. A doua zi s-a vizitat Expoziția și s-a mers la Catedrală, unde a slujit mitropolitul. În „răspunsurile” corului s-au rânduit și strofe din Imnul Regal. A urmat așteptata vizită la statuia lui Ștefan cel Mare (pe Iorga, monumentul l-a impresionat prin semnificații, dar, de fapt, nu i-a plăcut, după cum, conform știutelor lui ciudățenii în materie de gust artistic, nu i-a plăcut nici biserica Trei Ierarhi, „prea țigănească”) (!). S-a trecut, apoi, pe la cele mai importante biserici ieșene și, a treia zi, pe la mănăstirile Frumoasa și Cetățuia. Cuvântările rostite la fiecare dintre aceste popasuri pun în evidență, fără urmă de echivoc, temeiurile adevărate ale periplului bucovinean în fosta capitală moldavă. Petru Râșcanu: „Mai presus de unirea politică este unirea în cuget și-n simțiri de care vorbește poetul (…). Patria românească este locul unde se vorbește frumoasa noastră limbă, unde se simte românește, unde bate o inimă românească; de aceea, fraților, suferințele voastre sunt și suferințele noastre, durerea voastră ne apasă și bucuria voastră o împărtășim cu lacrimi de bucurie”. Ce lecție de patriotism acest redescoperit pelerinaj bucovinean!

Cum comentati?