Clipa


Carol Popp de Szathmary, Portretul oficial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 1864

Repere Academice

De la disperare la speranță (noiembrie 1916- decembrie 1917)

Intrată în război la 15 august 1916, armata română, după unele victorii pe frontul din Transilvania, a suferit înfrângeri pe frontul de sud (la Turtucaia) și apoi a fost nevoită să se retragă, luptând, din Dobrogea, Oltenia și Muntenia. În decembrie frontul s-a stabilizat în sudul Moldovei.
În noiembrie 1916, familia regală, guvernul, parlamentarii și alte [...]

Citeşte în continuare »

Editorial

Esența spiritualității franceze

Clipa se onorează publicând, în pagina 10 a numărului de față, admirabilul discurs rostit de președintele Franței, Excelența Sa Emmanuel Macron la funeraliile scriitorului Jean d’Ormesson desfășurate în fața monumentalului Doms des Invalides la care au luat parte foști președinți ai Franței, președinții Camerelor Parlamentare, membrii Guvernului, membrii Academiei, conducătorii marilor instituții naționale, reprezentanții Armatei, [...]

Citeşte în continuare »

Iubiți fii și fiice duhovnicești, Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos este cea de-a doua sărbătoare din cursul anului care ne dă posibilitatea să fim împreună, chiar dacă nu față către față, măcar prin mijlocirea acestei scrisori pastorale. Nașterea Domnului este astfel o sărbătoare a bucuriei, a dragostei, a înnoirii și primenirii sufletești, pentru că Fiul lui Dumnezeu Se coboară la noi oamenii, spre a ne înnoi, a ne schimba duhovnicește, spre a ne transforma din oameni pământești în oameni cerești, înduhovniciți, plini de iubire dumnezeiască, după cum și textul liturgic ne îndeamnă: „Cerul și pământul s-au unit astăzi, născându-Se Hristos. Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit și omul la Cer s-a suit. Astăzi este văzut cu trup pentru om, Cel din fire nevăzut. Pentru aceasta și noi, lăudându-L, să-I strigăm: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pacea care ne-a dăruit-o nouă venirea Ta, Mântuitorul nostru, slavă Ție!”2. Dumnezeu - Cuvântul înomenit este singura noastră cale spre comuniunea deplină cu Dumnezeu ca Treime de Persoane.

Citeşte în continuare

Principiile enunțate în documentele Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia sunt un important punct de reper pentru democrația și unitatea României contemporane. De multe ori, în spațiul public, se afirmă că ele nu au fost și nu sunt respectate. Oricare comentator, înainte de a se pronunța, trebuie să citească atent Rezoluția Marii Adunări Naționale și să judece singur. Istoria nu se scrie din impresii, sentimente și frustrări, ci din surse. Discuțiile se învârt, de regulă, în jurul noțiunii de autonomie care ar fi fost acordată minorităților atunci, în 1918, și pe care statul român nu ar fi respectat-o. Mai întâi, termenul de autonomie, ca substantiv, în înțelesul (interesat și adaptat) invocat de unii lideri politici actuali, nu este folosit decât o singură dată în textul Rezoluției respective, anume la articolul al II-lea: „Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate (Transilvania, Banat și Țara Ungurească1) autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal”. După cum se vede, este vorba despre stabilirea autonomiei teritoriilor locuite în majoritate de români, unite cu România (circa 100,000 de km pătrați), teritorii privite în întregimea lor.

Citeşte în continuare

Mulțumim sponsorilor noștri:

Revista Clipa îi urează, din toată inima și cu toată inima, un călduros „La Mulți Ani!” maestrului Dinu Săraru.